Cu ce seamana acest desen?

Am facut acest desen azi fara sa ma gandesc la ceva anume. Doar luat o foaie alba si am privit-o golindu-mi mintea de orice gand si imaginandu-mi ca pe acea foia alba exista deja o imagine dupa care am desenat imagine pe care cu ochii mintii mele o vedeam pe foaie. Mai sus este ceea ce a iesit. Acum ramane sa va dati voi cu parerea si sa-mi spuneti cu ce seamana acest desen in creion

Copacul sarutului

Copacul sarutului, pictura acrilice pe panza

Copacul iubirii

Copacul iubirii, pictura acrilice pe panza

Misterioasa femeie cu palarie neagra

Expoziţie de pictură dedicată lui Mihai Eminescu

 Puteti vizita expozitia de desene si picturi inspirate din poeziile lui Mihai Eminescu de la galeria AAP din herastrau pana pe 24 ianuarie. Pentru cei care inca nu stiu unde este galeria am postat si o harta.

Excpozitia Univers Eminescian din Herastrau

Tablourile mele inspirate din poeziile lui Mihai Eminescu sunt expuse la galeria AAP din herastrau unde pot fi vazute pana pe 24 ianuarie

Mama Terra, o alta pictura expusa la parlament

Aceasta este Mama Terra, o alta pictura care participa la expozitia organizata de cei de la www.tablouri-de-vis.ro la Palatul Parlamentului, sala Constantin Brancusi.

Galateea din legenda lui Pygmalion la parlament

Afrodita si Galateea, pictura acuarela

Acesta este tabloul meu prin care am ilustrat legenda statuii Galateea din mitologia greaca, statuia careia Afrodita i-a dat viata fiind impresionata de iubirea pe care creatorul acesteia, sculptorul Pygmalion, o simtea pentru propria sa creatie, o legenda care ma reprezinta pentru ca la fel ca si Pygmalion prin arta mea eu imi creez propria Galatee, iar ceea ce ii da viata este pasiunea, sentimentul pur care naste o opera de arta, trairea aceea unica, gandurile si emotiile mele care imi dau forta creatoare, dorinta de a iubi si de a fi iubita care ma motiveaza si ma inspira.
Acest tablou este expus la Palatul Parlamentului, sala Constantin Brancusi, in cadrul expozitiei organizate de cei de la www.tablouri-de-vis.ro  unde poate fi vazut pana pe 30 august. Vernisajul va avea loc maine la ora 17.
Tabloul a mai fost expus si la galeriile AAPB din Gh. Pop de Basesti si Herastrau

Pleiadele

Pleiadele, pictura ulei pe panza

Dupa ce a participat la mai multe expozitii la galeria AAP din Herastrau si la Elite Prof Art in Cotroceni, tabloul meu cu pleiadele va fi si el expus la Palatul Parlamentului, sala Constantin Brancusi in cadrul expozitiei organizate de cei de la tablouri-de-vis.ro Acest tablou prezinta legenda Pleiadelor din mitologia greaca. Grecii asociau aceste stele cu cele 7 surori din alaiul zeitei Artemis, fiicele titanului Atlas si ale nimfei Pleione (Maia, Electra, Taygete, Alcyone, Celaeno, Sterope si Melope). Mult timp nu am inteles nici eu de ce vedeau grecii 7 stele in Pleiade dar pana la urma am aflat ca in legenda greaca una dintre cele 7 surori nu a fost transformata intr-o stea ca si celelalte, ci in ceva intunecat si din acest motiv pe langa cele 6 stele mari luminoase, fiecare cu cate o nimfa de lumina am mai pictat si o silueta intunecata de femeie, ca o umbra

Muza lui Eminescu

Muza lui Eminescu

Contrar a ceea ce se spune muza lui Eminescu nu a fost Veronica Micle ci Casandra Elena Alupului, o fata simpla din Ipotesti pe care poetul a iubit-o foarte mult in adolescenta si a carei moarte la doar 19 ani l-a marcat profund pe poet, in aproape toate poeziile acestuia simtindu-se dorul si tristetea poetului. Ea a fost ingerul blond, copila cu parul de aur, fata cu parul blond si ochii albastrii, "Floarea albastra" a lui Mihai Eminescu.
In pictura de mai sus este aceasta fata, asa cum este descrisa in poezia "Aveam o muza". Tabloul va fi expus la Palatul Parlamentului, sala Constantin Brancusi incepand cu 13 august

Fata din vis si floarea vietii

Fata din vis si floarea vietii, pictura ulei pe panza, dimensiuni 50x100

Melodie povestita

Melodie povestita, pictura inspirata din poezia lui Nichita Stanescu

Acesta este tabloul meu in ulei pe panza inspirat din poezia Melodie povestita de Nichita Stanescu. Pictura va fi expusa la sala Constantin Brancusi de la Palatul Parlamentului incepand cu 13 august

Un embrion desenat in creion

Lacrimi de toamna

Acesta este un desen de toamna care transmite un sentiment tomnatic de tristețe pe care l-am acut azi, un chip trist ca si natura toamna, o privire veșteda precum frunzele ce cad din copaci si lacrimile care curg ca si picăturile de ploaie

Niște naturi statice pe care le-am făcut pe la 17 ani cand eram in liceu si ma pregateam pentru facultatea de arte

Acestea sunt 3 naturi statice pe care le-am desenat când aveam 17 ani si mă pregăteam sa dau la facultatea de arte. Natura statica nu e nici pe departe genul meu favorit dar le-am făcut pentru ca așa se cerea in școlile de arte, mai ales la admitere la UNARTE. Din fericire nu am făcut Tonitza ci am ales un liceu de matematica-informatica dar mama găsise un profesor de la Tonitza care mă pregătea pentru admiterea la arte. Mai jos sunt câteva desene făcute de acel profesor.

Fara sa mă laud privind aceste desene si creațiile mele observ o mare diferența. Ale mele sunt mult mai complexe in timp ce ale lui sunt simpliste, grosolane lipsite de detalii si făcute la repezeala. Spre deosebire de mine acest profesor folosea foarte multe linii drepte frânte si întrerupte ceea ce din punctul de vedere al școlilor de arta care mai degrabă strica talentele este corect dar din punct de vedere psihologic nu este deloc in regula, prezenta liniilor frânte si întrerupte putând indica lipsa de răbdare, instabilitate, agresivitate, impulsivitate etc.  Si in 2006 când am fost la cursul de la UNARTE profesorilor de acolo nu le plăcea ca folosesc prea multe linii curbe si nu linii drepte. Cu alte cuvinte ce e ok din punct de vedere psihologic nu este in regula din punct de vedere artistic la școlile si facultatile de arta fiind favorizați indivizii care au anumite probleme psihologice care se reflecta si in desen.  Si ne mai miram de ce se zice ca pictorii sunt nebuni.

Mi-a mai zis si un profesor de acolo ca la facultatea de arte nu sunt admiși cei mai talentați candidați ci cei mai ascultători care fac ceea ce le cer profesorii, nu ceea ce isi doresc ei. In acest fel facultatea de arte omoară creativitatea studenților si strivește talentele impunând un anumit stil,  doar câteva teme cum ar fi natura statica si portretele modelelor de acolo si o singura maniera de a desena si a picta.

Banala natura statica este ca un pat al lui Procust pentru tinerii artiști. Aproape toți profesorii de arte le impun elevilor sau studenților lor sa realizeze naturi statice in loc sa deseneze sau sa picteze ceea ce simt, ceea ce isi imaginează ceea ce vine din sufletul lor si acesta este doar unul dintre modurile in care profesorii zdrobesc creativitatea tinerilor. Din păcate acest lucru nu se întâmpla numai in domeniul artistic ci aproape in toate domeniile. Daca studentul vine cu ideea lui, de exemplu un anumit proiect de cercetare in domeniul biologiei sau al geologiei nu are nici-o șansa temele proiectelor de licența si de disertație fiind impuse de cele mai multe ori de profesori. Studentul este transformat intr-un simplu executant care face tot ce ii comanda profesorul, un papagal care cânta după cum ii dictează altii pierzandu-si propria personalitate.

Asta am simțit-o eu in facultate: faptul ca școala te invata in primul rând sa fii obedient, sa nu cumva sa ridici capul si sa lupți pentru ideea ta, sa faci doar ceea ce iti spun alții. Din acest punct de vedere școala seamănă foarte mult cu armata. Deși se spune ca invatamntul formează tanara generație in realitate mai ales in domeniul artelor lucrurile stau cu totul altfel scoala fiind cea care  ingradeste talentul si libertatea de exprimare artistica a tinerilor  aceștia fiind obligați sa meargă toti pe aceeasi linie, sa faca desene si picturi cat mai asemănătoare intre ele si lipsite de originalitate si individualitate.

Nu îmi pare rău ca nu am luat la UNARTE pentru ca nu mi-ar fi plăcut sa merg pe schemele lor rigide si sa-mi irosesc timpul si talentul facand nu stiu cate naturi statice si portrete care seamănă izbitor de mult cu cele pe care le-au făcut mulți alții înaintea mea

Creatiile mele inspirate din poezia “Dorința” de Mihai Eminescu pe care le-am realizat din 2000 si pana acum

Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.
Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci…
Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;
Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri.

Poezia de mai sus “Dorința” de Mihai Eminescu a fost prima mea sursa de inspirație.
Si acum îmi amintesc ce sentimente puternice si ce gânduri a trezit aceasta poezie in mintea mea in anul 2000 când am citit-o. Poezia m-a făcut sa simt si eu dorul puternic pe care l-a simțit poetul când a scris-o. Parca vedeam codrul, izvorul, teiul înflorit cu mirosul lui atât de frumos si mai ales fata cu parul galben care apare in majoritatea poeziilor lui Mihai Eminescu, Cassandra, fata din Ipotești care a murit de dropica la doar 19 ani lasandu-l pe poet atât de îndurerat, prima si marea iubire a lui Eminescu.  După ce am citit poezia am început sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in locul poetului, in codru alături de aceasta fata si ca pot sa o țin in brațe si sa o sărut. Pur si simplu m-am îndrăgostit de iubita lui Eminescu

Am simțit nevoia sa exprim intr-un fel ceea ce simt si sa pun pe hârtie aceasta imagine feerica din mintea mea. In imaginea de mai sus este pictura pe care am realizat-o atunci, in toamna anului 2000, fiind inspirata de aceasta poezie. Atunci am încercat sa pun pe hârtie imaginea fetei din poeziile lui Eminescu venind spre mine prin ploaia de flori de tei si ridicandu-si valul alb de pe cap. Am mai realizat si alte desene si picturi inspirate din aceasta poezie. Pana acum am facut 13 desene si picturi inspirate din poezia Dorința, 13 ipostaze ale iubitei lui Eminescu, imaginea ei de 13 ori
Mai jos sunt niște desene si picturi pe care le-am realizat in 2002 si 2003 încercând sa pun pe hârtie aceeași imagine a iubitei lui Eminescu in codru, in lumina lunii, sub ploaia de flori de tei, alergând spre mine, imagine care mă obseda si îmi doream atât de mult sa fie reala. 10 ani m-am tot gândit la ea si la cum ar fi daca as fi eu langa ea in codru si as putea sa-i ridic valul alb care ii acoperă parul blond si sa o sarut. Parca o vedeam, tanara si frumoasa, blonda cu ochii albaștrii, așa cum era ea. Parca o vedeam langa mine

 

 

Deși atunci nu stăteam prea bine la capitolul anatomie si când mă uit pe aceste desene îmi vine sa rad de mine si de felul cum desenam pe vremea aceea am păstrat aceste desene si picturi pentru ca înseamnă ceva pentru mine. Deși nu au cine știe ce valoare artistica pentru mine aceste desene si picturi au o foarte mare valoare sentimentala si când le privesc încep sa retrăiesc acel vis de iubire pe care l-am trăit in mintea mea atunci când le-am făcut.



Acesta este un desen in pix inspirat din poezia “Dorința” pe care l-am realizat in 2004 imaginand-mi ca sa sunt eu in brațele iubitei lui Eminescu, ii desprind din crestet valul, il ridic si ne sărutam in timp ce florile de tei cad asupra noastră rânduri-rânduri. M-am desenat si pe mine (roșcata) langa fata blonda din poeziile lui Eminescu.

Acestea sunt doua desene inspirate tot din poezia Dorința pe care le-am realizat in 2005 folosind un pix roșu, unul verde si hârtie verde. Prin aceste desene am redat imaginea corpului iubitei lui Eminescu acoperit doar de flori de tei si frunze.

 
Acestea sunt cele mai noi creații inspirate din poezia Dorința, un desen in creion si o pictura in acuarela prin care am încercat inca odată sa redau acel sentiment transmis de poezie si sa aștern pe hârtie imaginea iubitei lui Eminescu stand goala superba, in codrul verde sub teiul inflorit din care florile cad sub forma de ploaie pe valul ei alb pe acare ea il ridica printr-un gest plin de gratie, in parul ei galben-auriu si pe trupul ei gol si superb.